Deșeurile agricole și forestiere (paie, chipsuri de lemn, coji de orez, ramuri, cochilii de fructe etc.) sunt un „produs secundar natural” al producției agricole și forestiere, dar pentru o lungă perioadă de timp, metodele sale de tratament dezordonate (incinerare, stivuire aleatorie și abandonare) au devenit o „sursă de poluare a poluării”, care nu numai că nu este o sursă de poluare ecologică.
1. „Poluarea invizibilă” a deșeurilor agricole și forestiere: o amenințare ecologică ignorată
Poluarea deșeurilor agricole și forestiere nu este o „descărcare de canalizare industrială” evidentă, dar pătrunde în multe legături de producție și viață, formând „daune invizibile”:
(1) Poluarea aerului: „Durerea respirației” cauzată de incinerare
Poluanții generați de arderea paielor reprezintă 20% -40% din sursa de PM2.5 în timpul iernii. Arderea unei singure tone de paie poate elibera 2,3 kg de particule (PM2.5, PM10), 6,3 kg de monoxid de carbon, 0,5 kg de oxizi de azot și o cantitate mare de compuși organici volatili (COV), rezultând o haină regională frecventă. În plus, hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) produse prin arderea în aer liber a ramurilor și a chipsurilor de lemn sunt cancerigeni puternici și au un rău semnificativ pentru sistemele respiratorii și cardiovasculare umane.
(2) Poluarea apei: „pericole de infiltrare” cauzate de stivuire
Atunci când deșeurile agricole și forestiere sunt stivuite în aer liber, acesta va elibera levigat conținând azot, fosfor, potasiu și humus după ce a fost spălat de apa de ploaie și apoi va curge în terenuri agricole sau de apă pentru a provoca „eutrofizarea” - de exemplu, dacă 1 tonă de paie umedă este stivuită timp de 3 luni, de asemenea, s -ar putea provoca conținutul de azot de azot de 100 de metri pătrați de sol pentru a excesa soldul de 5-8 de timpuri de azot, sau de a face ca conținutul de azot de azot de 100 de metri pătrați de sol, timp algele să crească sălbatic în iazuri mici, distrugând echilibrul ecologiei acvatice.
(3) Poluarea solului: „Fertilitatea prădării” cauzată de abandonare
În conceptele tradiționale, „revenirea paiului pe câmp” este considerată o modalitate ecologică, dar putrede de paie netratate lent pe câmp (durează 6-12 luni), timp în care va reproduce dăunători și boli (cum ar fi borații de porumb și bacteriile de putregai rădăcină) și va concura cu culturile pentru oxigenul și nutrienții solului, ceea ce duce la „degradarea ascunsă” a terenurilor cultivate. O cantitate mare de rumeguș și cochilii de fructe abandonate pe câmpuri vor schimba, de asemenea, valoarea pH -ului solului și vor reduce productivitatea terenurilor cultivate.
(4) Deșeuri de resurse: „Energia în locul greșit”
Dacă este abandonat în voie, nu va ocupa doar terenuri (aproximativ 5-10 ㎡ pe acre de terenuri agricole este necesar pentru a acumula paie), dar, de asemenea, necesită forță de muncă pentru a curăța, formând o dublă povară de „poluare + deșeuri”.
2. Mașina cu peleți de biomasă realizează cu adevărat „transformarea deșeurilor în comoară”
Funcția de bază a mașinii de peleți de biomasă este de a transforma deșeurile agricole și silviculturi de calitate scăzută (conținut de apă 15%-20%, dimensiunea particulelor 2-5mm după zdrobire) în densitate ridicată (1,1-1,3g/cm³) și valoare calorică ridicată (4000-4500kcal/kg) biomasă de biomasă prin combustibil de înaltă presiune. Întregul proces realizează valoarea dublă a „tăierii poluării” și a „activării resurselor”
(1) emisiile de poluanți scad brusc
When the original straw is burned, the smoke emission concentration can reach 500-800mg/m³, while the biomass pellets are burned in a special boiler, the smoke concentration can be controlled below 30mg/m³, nitrogen oxide emissions are reduced by 60% (because the pellets are fully burned to avoid the generation of NOx at local high temperatures), and almost no VOCs and polycyclic aromatic Hidrocarburile sunt eliberate.
(2) Înlocuirea combustibililor fosili pentru a reduce emisiile de carbon
Ciclul de carbon al combustiei peleților de biomasă aparține „neutralității de carbon cu ciclu scurt” (creșterea plantelor absoarbe CO₂, iar combustia eliberează o cantitate egală de CO₂). În comparație cu arderea cărbunelui (2,6 tone de CO₂ pe tonă de cărbune standard), arderea a 1 tonă de pelete de biomasă poate reduce emisiile de CO₂ cu aproximativ 1,8 tone, reducând indirect „poluarea ascunsă a carbonului” cauzată de energia fosilă.
Mașina de peleți de biomasă taie aceste lanțuri de poluare din sursă prin transformarea „resurse și energie”, devenind echipamentul de bază pentru rezolvarea poluării deșeurilor agricole și forestiere.