Fiecare pas din procesul de producție poate afecta calitatea finală a peleților, cu pași cheie inclusiv pretratarea materiilor prime, peletizarea și răcirea.
1.Pretratarea materiei prime:
Dimensiunea particulelor: materiile prime trebuie zdrobite la o dimensiune mai mică de 3-5 mm (materialele din lemn pot fi puțin mai aspre, paiele ar trebui să fie mai fine). Dimensiunea neuniformă a particulelor va avea ca rezultat variații mari ale densității peletelor și slăbiciune localizată; o dimensiune prea fină a particulelor va crește consumul de energie și cantitatea de pulbere produsă.
Uniformitatea amestecării: Când amestecați mai multe materii prime (cum ar fi rumegușul și paiele), amestecarea neuniformă va avea ca rezultat peleți cu diferite grade de moliciune și duritate și vor fi predispuși să se aglomereze sau să se stingă în timpul arderii.
2. Parametrii de peletizare:
Raportul de compresie al matriței: Raportul dintre „lungimea deschiderii/diametrul deschiderii” matriței determină direct densitatea și duritatea peletelor. Un raport de compresie mai mare (de exemplu, 1:8) are ca rezultat un timp de compresie mai lung pentru peleți, rezultând o densitate mai mare și o duritate mai mare (potrivit pentru pelete industriale). Un raport de compresie mai mic (de exemplu, 1:4) are ca rezultat pelete libere și casante (potrivite numai pentru aplicații cu cerere redusă). Diferitele materii prime necesită rapoarte de compresie diferite (materiile prime lemnoase sunt de obicei 1:6-1:8, în timp ce paiele necesită 1:8-1:10).
Presiunea și viteza rolei: Presiunea insuficientă are ca rezultat o densitate scăzută a peleților și o rupere ușoară; presiunea excesivă crește consumul de energie și poate provoca chiar supraîncălzire și carbonizare. Viteza trebuie să fie adaptată caracteristicilor materiei prime (pentru materiile prime cu fibre lungi, se recomandă viteza mică pentru a evita frecarea excesivă și generarea de căldură).
Temperatura de peletizare: Fricțiunea generează căldură în timpul procesului de extrudare (de obicei 80-120°C). O temperatură prea scăzută va duce la o vâscozitate insuficientă (făcând imposibilă formarea); o temperatură prea ridicată (>130°C) va face ca componentele volatile să scape prematur, reducându-le puterea calorică și chiar producând un miros de ars.
3.Răcire și screening:
Răcire insuficientă: Peleții proaspăt produse pot atinge temperaturi de până la 60-80°C. Dacă sunt ambalate direct, umezeala din interior nu se poate disipa, determinând peleții să devină umezi, moi și mucegăiți. Este necesară răcirea pentru a reduce temperatura la temperatura camerei ±5°C și pentru a reduce conținutul de umiditate sub 10%. Cernere incompletă: Peleții necernuți pot conține fine (>5%), ceea ce nu numai că afectează eficiența arderii (finele pot provoca cu ușurință deflagrarea cuptorului), dar și reduce valoarea comercială a peleților.
Chiar dacă se produc peleți de înaltă calitate, depozitarea și transportul necorespunzătoare pot duce la degradarea calității:
Mediul de depozitare: Mediile umede fac ca peleții să absoarbă umezeala, crescându-le conținutul de umiditate (peste 15% va cauza aglomerarea și mucegaiul). Temperaturile ridicate accelerează oxidarea peletelor, reducându-le puterea calorică. Peleții trebuie depozitați într-un depozit ventilat, uscat și răcoros. Înălțimile de stivuire nu trebuie să fie prea mari (pentru a preveni zdrobirea granulelor inferioare).
Condiții de transport: Etanșarea necorespunzătoare în timpul transportului poate absorbi umezeala. Vibrațiile severe pot provoca ruperea peleților și pot produce fine. Folosiți camioane sigilate și ambalați în saci țesute rezistenti la umiditate sau saci vrac.